"Viziunea asupra viitorului educaţiei în România" ridică mai multe semne de întrebare decât lămuriri

 

Săptămâna trecută am fost convocați să analizăm şi să ne spunem părerea despre proiectul „Educaţia ne uneşte” - „Viziune asupra viitorului educaţiei în România”, elaborat în timp record de actualul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, şi supus dezbaterii publice.

Am citit viziunea şi am parcurs documentul, gândindu-mă este un document care va sta la baza unei viitoare legi a Educaţiei Naţionale. "Viziunea "Andronescu mi se pare o înșiruire de cuvinte frumoase, fără propuneri concrete despre cum vor fi transpuse în practică o serie de principii cu care putem fi cu toții de acord.

În zece ani, doamna Andronescu şi-a schimbat complet viziunea asupra învăţământului profesional. Dacă în 2009, când era tot ministru al Educaţiei, a desfiinţat peste noapte şcolile profesionale din toată ţara, acum vrea acum să dezvolte acest învăţământ…

Printre schimbările propuse în acest document se numără existenţa a patru forme de examen de Bacalaureat, din care una dedicată învăţământului profesional, "transferul" clasei a IX-a de la liceul la gimnaziu, dar şi modificarea ciclurilor de şcolarizare. Mai precis, după educaţia timpurie, la care participă copiii cu vârste între 3 şi 6 ani, urmează ciclul primar inferior (clasele I – III) şi ciclul primar superior (IV-VI), în timp ce ciclul gimnazial va cuprinde clasele VII-IX. Conform acestei strategii, denumirea de clasă pregătitoare va dispărea, ea devenind "clasa I".

Modificările nu sunt doar de structură, ci, în mod evident, vor fi schimbări şi la nivelul programelor şi a modului de învăţare. O problemă privind aceste modificări ar putea apărea şi din cauza lipsei pregătirii adecvate a cadrelor didactice pentru toate aceste schimbări.

De exemplu, înlocuirea orei de dirigenţie cu cea de consiliere profesională, care ar trebui ţinută de o persoană calificată în acest sens. Potrivit acestui proiect, accentul ar trebui pus pe abilităţile elevilor în diferite discipline şi, de asemenea, pe competenţele lor. Ideea este bună, dar greu de pus în practică, în România. De unde vom lua şi unde vom forma oamenii aceştia atât de bine pregătiţi pentru a face meseria de consilier? .

Consider o greşeală eventuala eliminare a orelor de educaţie fizică şi de limbi străine de la primele trei clase primare. Ce facem, îi obligăm pe părinţi să se ducă în altă parte, să caute alte metode pentru copii de a învăţa o limbă străină? Tot la clasele mici se dorește eliminarea calificativelor. Oare nu mai trebuie să cultivăm ambiţia? Copiii trebuie încurajaţi să fie competitivi. Dacă trei ani de zile nu le dăm nici măcar calificative, ce vor face aceşti copii din clasa a patra, când vor primi prima notă de 4?

Doamna Andronescu propune ca elevii care nu promovează Evaluarea Naţională la clasa a IX-a să facă un an suplimentar. Deşi înţeleg intenţiile din spatele prevederii anilor remediali, nu mă pot gândi decât cu teamă la felul în care va fi efectiv perceput şi, probabil, stigmatizat elevul care va intra în ciclul remedial şi la faptul că există riscul masiv de abandon la elevii intraţi în "remediere"

Proiectul propune un nou modul de a trata examenul de bacalaureat: Bac T (pentru absolvenţii de studii liceale tehnologice), Bac A1 (pentru absolvenţii de studii liceale de ştiinţe), Bac A2 (pentru absolvenţii de studii liceale socio-umaniste) şi Bac V (pentru absolvenţii de studii liceale vocaţionale). Deși ideea celor 4 tipuri de bacalaureat este bine venită , mi se pare limitativă şi deloc fericită ideea de a limita accesul la facultate al elevului şi a-l condiţiona de tipul de bacalaureat absolvit.

După părerea mea acest document ridică mai multe semne de întrebare decât lămuriri. Sunt prea multe şi prea dese schimbările acestea! Mi-aș dori să văd un sistem întreg, care să nu se schimbe anual sau chiar lunar. Cred că înainte de orice în învățământul românesc ar fi nevoie de consecvență în decizii, nu de "abrambureală ".

Prof. Pavel Gabriela

 

Articolul reprezintă opina personală a semnatarului. Redacţia  Menestrel nu-şi asumă nicio răspundere pentru punctele de vedere exprimate de autori în cadrul articolelor publicate.