Mihai Eminescu - o stâncă în literatura română

„Ce e val ca valul trece” scria Mihai Eminescu la 1883. Însă timpul ne-a arătat că acest romantic întârziat nu a fost un val ci o stâncă în literatura română, astfel ajungând ca poporul român să sărbătorească data zilei sale de naștere, 15 ianuarie, ca data Zilei Naționale a Culturii.

Născut într-o familie numeroasă, Mihai Eminescu a fost botezat sub numele de Mihail Eminovici în luna ianuarie a anului 1850 la Botoșani, Moldova. Prima operă tipărită a lui Eminescu este poemul „La mormântul lui Aron Pumnul” (1866), fiind un omagiu adus profesorului său de limba română. În același an debutează în revista „Familia” din Pesta cu poezia „De-aș avea”. Iosif Vulcan, coordonatorul și înființatorul revistei îl convinge să-și schimbe numele în Eminescu, publicându-i în același an alte cinci poezii în revista „Familia”. Următorii ani îi dedică studiului, Eminescu frecventând facultăți din Viena și Berlin, nicodată însă nu a obținut o diplomă, fiindu-i astfel aproape imposibil să se angajeze. La Viena o cunoaște pe viitoarea sa muză, Veronica Micle. Cei doi se îndrăgostesc însă iubirea lor este sortită eșecului, Veronica fiind căsătorită și, într-un final văduvă. Întorcându-se în țară, este ajutat de către criticul literar Titu Maiorescu să profeseze ca jurnalist. Mihai Eminescu semnează articole cu spirit critic, atât din punct de vedere politic cât și cultural, în revista „Convorbiri literare”. Într-o prietenie strânsă cu Titu Maiorescu, Ioan Slavici, Vasile Alecsandri și Ion Creangă, Miahi Eminescu reușeste să ducă o viață relativ decentă. Începând cu anul 1883 starea de sănătate a poetului se agravează și este intrenat în sanatoriul doctorului Șuțu. Unele documente atestă faptul că Mihai Eminescu ar fi fost pe deplin sănătos și că moartea acestuia din 15 iunie 1889 ar fi fost cauzată de o supradoză de mercur.

168 de ani cu Mihai Eminescu

Criticat de neînțelegători, invidiat (îndeosebi) de către Alexandru Macedonski, susținut de Regina Elisabeta și apreciat de către prieteni precum Titu Maiorescu, cu o viață zbucumată, Mihai Eminescu a fost desemnat postum de către criticii literari ca fiind cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Notă: Corespondența Mihai – Veronica se poate citi în volumul „Dulcea mea Doamna/ Eminul meu iubit. Corespondenta inedita Mihai Eminescu - Veronica Micle”, apărut la editura Polirom.

Zaha Cristina, Cercul de Jurnalistică