Poezii și povestiri amuzante create de cei mai talentați copii

O parte din copiii participanți la Concursul Județean Bucurie, Copilarie și Jurnalism, organizat de Cercul de Teatru de păpuși  (  prof.  Mihaela Andrei) și Cercul de Jurnalism (prof. Manuela Codrean)  și - au prezentat sâmbata trecută creațiile  în Sala Festivă a Palatului Copiilor Arad.  La sectiunea creatie literarară copiii au avut de creat poezii și povestiri amuzante pe teme liber alese. Felicitări tuturor copiilor și profesorilor coordonatori Ancuța Savan și Radu Gavril ( Șc. Generala nr.5 Arad), Claudia Oaida (Clubul Copiilor și  Elevilor Chișineu- Criș), Cristina Codreanu ( Montessori Haus- Timișoara), Ioana Achim și Manuela Codrean ( Palatul Copiilor Arad)!

 

Clasa pregătitoare

Dinţişor

Milea Daniela

O fetiţă la dentist
A deschis mare guriţa
Doctorul a luat un cleştişor
Şi i-a scos un dinţişor!

 

Ciudăţelul

Medre Reisz Ana-Maria

Ciudaţel se dă pe skateboard
Îl întorce apoi sub el,
Se loveşte de-un purcel
Şi cade pe un căţel!

Scheletul

Farcuţiu David

Un schelet cu ochii negri
Se ascunde într-un butoi
Sperie nişte oi
Speriaţi-vă şi voi!

Cafeluţa

Goia Cătălina

Doi doctori repară o doamnă
Care a tot băut cafea
Şi acum încă mai vrea,
Dar n-are cine să-i dea!

Distracţie

Milea Claudia

Trei copii se joacă în parc,
O fetiţă aleargă tare,
O minge deodată sare
Peste o doamnă din parcare!

 

Vulpea şireată

Tâmpa Alexandra

Vulpea cea şireată
A păcălit o fată
Să înoate în lac
Ca să facă oac, oac!

Ghiocelul şi şoricelul

Sarkozi Artur Raul

Un ghiocel mititel
A văzut un şoricel
Drăguţel si mititel
Şi l-a băgat în clopoțel.

Bubi

Tipei Alicia

Bubi pisicuţa mea
Face numai ce vrea ea,
I-am dat să manânce boabe
Şi le-a răsturnat pe toate.

Porcuşorul Nicuşor

Kovacs Maya Carina

Cel mai mare porcuşor
Se numeşte Nicuşor
Fiindcă n-are ochelari
S-a lovit de un copac
Şi i-a căzut un măr în cap!

 

Oac

Adela Dragu

Sunt Oac-Oac
Stau în copac
Mă gândesc mereu
La lac!

Clasa I

 

Un loz

Tulescu Ana

Un iepuraş roz
Se dă mare cu un loz
Însă nu-i câştigător
Căci l-a luat de la Obor!

 

Telefonul meu

Danci Valentin

Mi-am luat telefon de neuitat
Dar l-am pus pe pat,
Iar Grivei mi l-a mâncat
A crezut că-i cozonac.

 

Un piţigoi

Simăndan Maria

Într-un lan un pițigoi
Îşi făcu penele vâlvoi
Iată vine şi o căpriţă
Cu fundiţă la codiţă.

 

Măr umplut

Marius Andra

Câinele meu latră,
Mama îl ceartă
Bunica îi găteşte
Măr umplut cu peşte.

 

Şoricelul călător

Ardelean Andra

Un peşte amoros
Se plimba printr-un iaz frumos,
Când un rechin fioros cu coadă roz
L-a transformat într-un os.

 

Şase

Mariş Matei

Şase saşi în şase saci
Stau pe un câmp cu maci,
Zici că sunt gândaci
Mici, cuminţi și graşi.

 

Zânele mele

Maria Solomie

Am o zană ca o casă
Şi una ca o masă
Una ca un vers
Ca să aibă sens .

 

Încurcate

Reisz Medre Marian

Girafa face mac-mac,
Vaca stă pe lac,
Tigru s-a înţepat
În botic cu un ac!

 

Musca

Codrean Iulia

O muscă cu ochii mov
A căzut într-un castron
Din care mânca un domn
Elegant, cu papion!

 

Clasa a II-a

Biki mâncăciosul

Benea Iris

Un copil răutăcios,
Ce se crede cam faimos,
Pistruiat şi cam are
Părul buclat şi mare

A venit la noi în casa
Şi s-a aşezat la masă
Şi-a început să strige tare
Eu sunt Biki şi vreau mâncare!

Eu m-am supărat tare
Şi i-am spus că n-am mâncare
Atunci el s-a supărat
Şi dintr-odată a plecat bosumflat.

 

Săndica

Albu Sofian

În curtea bunicii mele,
Unde sunt multe surcele,
Se joacă o cățelușă
Grăsuță și jucăușă.

Pe ea o cheamă Săndica,
A adus-o vecina Ica.
Se urcă pe capul meu
Și mă sâcâie mereu!

 

Clasa a III-a

 

 

 

Trei iezi - familia mea

Botău Adriana

Mama e căpriță

Mândră cu rochiță,

Fratele-i un iezișor

Se uită la televizor.

Sora mea mai mică

E tare behăită,

Plânge toată noaptea,

Il sâcâie pe tata.

Eu sunt iada mare

Şi fac de mâncare.

Zilnic fac gris cu lapte

Si ouă umflate,

Iar tăticul meu

E lupul cel rău

Și el ține minte

Să fie cuminte

Că dacă nu tace

Mamei nu ii place!

Așa-i familia mea

Dar tot sunt mandră de ea!

 

 

Răsfățilă

Codrean Adela

Sora mea cea mică

Zgârie ca o pisică,

Țipă de cinci ori pe zi

Face cât zece copii!

 

Toată casa-i alarmată

Căci fata vrea ciocolată

Și vecinii ies în stradă

„ Dați-i, domne', ciocolată!

 

Situația-i rezolvată,

Dar fata-i tot supărată,

Acum cere altceva:

Să facă toți cum vrea ea!

 

Buş şmecheruş

Ciacli Ștefan

Buș-Buș șmecheruș

Face ce ştie mai bine

Vine în casă după tine

După ce distruge o masă

Fără mâncare te lasă!

Vino înapoi, căţea simandicoasă!

Pune pâinea în coş

Şi nu te mai da cocoş!

Buş- Buş şmecheruş

A venit şi m-a pupat

Eu de mâncare am uitat

El cu pizza a plecat.

În cuşca lui s-a refugiat

Şi flămând iar m-a lăsat!

 

Cei cinci pitici

Babău Iustin

Într-o zi vreo cinci pitici

Care erau foarte mici

Se jucau pe calculator

Un joc numit “Distrugător simulator”.

 

Când la nivelul cinci au ajuns

Au râs, au râs, dar şi au plâns

Căci unul dintre ei, cel mai mic

A căzut într-un ibric.

 

Unul a-ncercat să-l scoată

Şi l-a uns cu ciocolată

Ălă micuţ a ţipat

Şi sub pat a alunecat.

 

Clovnul de la circ

Pătcaș Maria

Eu, la circul din oraș,

Cel frumos și plin de viață,

Am văzut un greieraș

Care alerga prin ceață.

 

Eu sunt clovnul de la circ

Și am un năsuc cam mic;

Am și un costum pompos,

Ce e roșu și frumos.

 

Și așa-mpopoțonat,

Dar cu haine colorate,

Fac doar tumbe ne-ncetat

Și-i uimesc pe toți și toate!

 

Visul

Rareș Hărduț

Într-o zi mergând spre școală

A ieșit dintr-un tufiș

Un cățel care gândea:

Vreau să înhaț pe cineva!

 

Inima în loc îmi stă

Când în față văd cățelul,

Frica mi-l înfățișa

Unul mare cât vițelul!

 

Însă bietul cățeluș

Era un cățel de pluș

Care în visul meu adânc,

Aproape m-a făcut să plâng!

 

S-a sfârşit…

Adrian Coroeanu

Era odată un băiat

Un pic prea entuziasmat

S-a dus la magazin

Şi a cumpărat o sticlă de vin.

Vânzătoarea tinerică

Când a văzut portofelul

Direct i-a cerut inelul.

El de frică a zis: da!

Dar la nuntă a venit

Obosit și plictisit,

La mireasă i-a zambit

Și pe loc a adormit

Și aşa nunta s-a sfârsit...

 

Mika

Alexandra Negrea

Pe căţeluşa mea Mika,

A certat-o, ieri, mămica

Fiindcă face pe covor

Și se distrează de zor.

 

Eu m-am supărat

Și cu mama m-am certat

Aşa că azi m-a promovat

Șef în casă la curățat!

 

Cățelușul fără frică

Vesa Anita

Căţeluşul Martinică,

Alergând el, o pisică,

A dat peste un dulău!

Câinele pisicii, rău.

 

De teamă a rămas blocat,

Abia dacă a mai lătrat

Si-a fugit langă pisică

Tremurand tare de frică!

 

Când dulăul a lătrat

Pisica a miaunat

Apărând pe Martinică

Ca să nu-i mai fie frică!

 

Animale amuzante

Erika Maria Focze

Pisicuţ stă pe minge,

Iepurașul o împinge,

Cățeluşul meu tot latră.

Că răţuşca înoată, înoată.

 

Cocoşul strigă-n gura mare,

Că el vrea mereu mâncare.

Şoriceii vin la ei

Să le ducă doi cercei!

 

În ferma asta zgomotoasă

Toate animalele dansează.

Oamenii îşi iau rămas bun

De la liniște, acum!

 

Pin-Pin

Sergiu Vărşăndan

Era odată un pinguin

Pe care îl chema Pin-Pin.

El şi-a luat o maşină

Roşie şi cu buline

Ce mergea fără benzină

Doar cu apă si slănină.

Într-o zi s-a stricat

Şi Pin-pin a leşinat

Căci bucata de slănină

Avea gust de gazolină.

 

Cămila dansatoare

Vâtca Rebeca

 

O cămilă dansatoare

Cu cocoașă mare, mare,

Dansa, dansa, zi şi noapte,

Iar picioarele erau coapte.

 

Aşa cum dansa

Ea mai şi cădea

Ca o acadea

Și se ridica.

 

Și începea

Și iar cădea

Și acolo rămânea

Ca o bambarlea.

 

 

Hapciu

Incicău Andreea

Dacă-i iarnă şi e frig,

Un strănut ş-apoi o tuse,

La guriţă mâna nu-i,

Gripa-n jur la toţi dădui.

 

Tot îmi zice mama mea,

Ce să fac şi ce să nu,

Dar când joaca e în toi,

Mai uităm şi noi de noi.

 

Şi acum, stau în căsuţă,

Şi regret că n-am avut,

Când colega-a strănutat,

O umbrelă, drept barieră.

 

 

Clasa a IV-a

 

Un domn în parc

Alexandru Cristea

Un om în parc a sosit,

Şi o bancă a găsit.

Plină de noroi era,

Iar el s-a culcat pe ea.

 

Dimineaţa s-a trezit,

Câţiva oameni au venit.

L-au întors, l-au scuturat,

Şi cravata i-a picat.

 

Atunci cu toţii au râs,

Dar ,,boschetarul”a plâns.

Om al străzii el nu era,

Ci funcţie mare-n stat avea.

 

Cocoşul beat

Anastasia Băcanu

Un cocoş s-a dus la birt,

Și-a mâncat ca un halit.

A cerut şapte mititei,

Și un vin pentru căței.

 

A băut aşa întruna,

Și-a căntat găinei struna.

Găina s-a enervat,

Și pe dată s-a mutat,

 

La un alt cocoş fălos,

Să îi facă lui pe plac

De atunci primul îi supărat,

Și băutul n-a încetat.

 

Norişorul

Andrei Teodora

Un norişor de puf

Cât un pămătuf,

Fiind tare micuţ,

Şi nu prea hărnicuţ

Avea nevoie de vată

Şi de o cravată.

Vata – să o mănânce,

Cravata să şi-o folosească

Pe post de ursuleț ca să se odihnească.

Şi cum se duce în supermarket

A realizat că nu are bani.

Şi-a luat cele necesare în mâini,

A zburat aşa el spre tavan

Acoperit de un paravan

Fără să plătească,

Poate că Domnul o să-l ferească!

Şi în gândul său spunea:

„Vai de mine, Doamne,

De m-oi scăpa

N-o să mai fac asta în viaţa mea!”

 

Piticul şi fetiţa

Ignuţa Alina Ioana

Un pitic, pitic-voinic,

Nu prea mare, dar nici mic,

Cu burtica lui grăsuţă,

Stă în parc pe o băncuţă

Şi când trece o fetiţă

Cu rochiţă şi fundiţă,

El îi spune: ,,Sărut-mâna!,

Pentru mine tu eşti zână,

Zâna florilor frumoase

Cu petale de mătase”.

Fata în obraji roşeşte

Şi prin parc ea o zbugheşte,

Iar piticul după ea,

Înapoi o tot striga,

Dar fiind mic n-o ajungea.

Fetelor şi mari şi mici

Să nu credeţi în pitici

Şi nici în băieţi voinici.

Ei azi spun că vă iubesc

Iar mâine vă părăsesc...

Bot-gros

Lancea Andra

 

Grăsuţul Bot-gros

Zboară până în Barbados

Şi se-mpiedică de un os

La față, tare frumos.

 

Îl apucă el în cioc,

Dar ce să faci? N-are noroc!

Căci în cioc nu-l poate ține,

Mai bine și-ar lua niște patine.

 

Dar, ce păcat de-a lui zbor,

Acu` pleacă pe-un vapor

Și vede un mare nor

De culoare: incolor!

 

Lady oaia

Răducan Alexandra

O, vai, cât de mult am scris!

Dar nu e decât un vis,

Foaia mea e goală tare

Cu ce s-o umplu eu oare?

 

O idee mi-a venit

Tatăl meu a fost uimit!

N-am mai mâzgălit pe foaie

Ci am desenat o oaie!

 

Mamei însă nu îi place

Iar eu nu îi mai dau pace

Oaia mea este frumoasă

Doar că e puţin cam grasă.

 

Ca s-o mulţumesc pe mama

Am scris şi cuvântul doamna

Acum oaia cea lăţoasă

Este o lady graţioasă!

 

Fără os

Uncruţ Iulia

Un amic, mergând spre casă,

S-a întâlnit cu un prieten,

Mic drăguț și frumuşel

Care se numea Căţel!

 

De fel jucăuş era

Dar azi s-a întâmplat ceva

Căci el latră supărat,

La amicul preferat!

 

Noi ştim ce s-a întâmplat

Și-a pierdut osul adorat

Și un dulău i l-a mâncat.

Când pe deal a alergat!

 

MĂIASTRA IARNĂ

Horhogea Simona-Alexandra

 

Măiastra iarnă, rece precum gheaţa,

De frigul cumplit îşi acoperă faţa.

Nu cumva să fie văzută,

Pentru că se va transforma în fulgi, o sută.

 

Cu rochie albastră şi mantie rece,

Prin frigul cumplit ea trece.

Cu pantofi de cristal este încălţată,

Deoarece este o măiastră fată.

 

Fulgii, pe aripile vântului vin,

In faţa măiestrei se-nchin.

Steluţe albe şi reci,

Se vor aşterne pe poteci.

 

Măiastra iarnă, albă şi rece,

În fiecare an pe la noi va trece.

Sperând să aducă zăpadă,

Din cer fulgii au să cadă.

 

Gimnaziu/liceu

Mărțișor pentru mama

Rus Georgiana – Nicoleta, clasa a V-a A

 

Pentru că azi e ziua ta,

Un mărțișor îți voi da.

Pentru că opt martie este,

Mama o floare primește.

 

Nu doar că te iubesc,

Dar te mai și prețuiesc.

Poftele tale vor fi răsplătite

Cu daruri bine gătite.

 

A venit ziua cea mare

Și darul meu e cel mai tare!

Îl ascund să nu-l găsești

Dar, după o vreme, o să-l primești.

 

 

Clasa mea

Aștefanoae Andreea,Clasa aV-a

Clasa mea e cea mai tare,

Perdele rupte are,

Scaune murdare câte vrei

Iar baieţii se cred zmei.

 

Ne jucăm pe telefoane,

Iar mulţi comentează la profesoare,

Catalogu-i plin de patru

Este vai de el săracu'!

 

Eu macar am luat şapte la română

Va spun, e o notă bună!

Decât patru la chimie

Și un trei la geografie.

 

Când ajung acasă

Mă pun la masă

Şi la mama-i povestesc

Iar pe urmă aţipesc.

 

Ce frumos este în August

Delia Caraiman, clasa a V-a

Azi a sosit în poṣta o scrisoare

E o invitaṭie de la prietena mea la mare.

Mă si văd luptându-mă cu un val

Ȋn timp ce mama mă priveṣte de pe mal.

 

Acum sunt foarte fericită,

Pentru călatorie sunt pregătită !

Valiza va întani ṣi ea vacanṭa

Ṣi va ajunge direct la Contanṭa !

 

Pun în ea slipul, rochiile, bluza ṣi un ceas

Sper să nu uit ochelarii de pe nas.

Umbrela, prosopul ṣi crema solară

Vai, ce ma bucur ca afară e vara !

 

Mă voi juca in marea înspumată,

Visez o înghetată, să o mananc toată.

Dar până atunci să trecem la treabă!

Vreau să ajung la mare în grabă .

 

Dorinṭe de Craciun

Delta Papadopol, clasa a V-a

Pe câmpii parcă stau pături din puf si pene

Vai, ce mi-ar plăcea să dorm pe ele !

Ṣi când îmi deschid ochii să văd printre gene

Cum cad din cer fulgi ca dintr-un ṣirag de margele...

 

Apoi să mă dau cu sania pe dealul înghetat

Soarele să fie ascuns dupa nori ṣi din ceata scăldat

Să ajung intr-un loc plin de brazi împodobiṭi

Mulṭi spiriduṣi să îmi aducă cadouri grabiṭi.

 

Toate acestea mi se întamplă doar în vis...

Eu ieri la mama i-am promis

Că de Craciun o sa-i dau un cadou

Unul făcut de mine, un tablou !

 

 

 

Deutsch Zeit

Andreea Rus, clasa a VI-a

Era ora de gremană

Toţi stăm în bancă plictisiţi

Hallo, hallo zice doamna

Dar noi toţi eram adormiţi.

 

Ne vorbeşte în chineză?

Nu, zice un coleg, e japoneză

Altul zice că-i maghiară.

Mie îmi sună a bulgară.

 

Uite tabla este plină

De cuvinte cu rugină

Noi pe telefoane ne jucam

Flappy Bird, chiar daca ne enervam.

 

Ora a trecut din fericire

Încet, aiurea, dar cu bine

Fără note mici se pare

Doar cu o felicitare.

 

Uite, tabla

Este falsă fără rimă

Plină de cuvinte fine,

Dar fără sens pentru mine!

 

Fantome colorate

Eva Botaș, clasa a VI-a

Două fantome colorate,

Stau pe cuier agățate

Încearcă de dimineață

Ca să scape de culoarea de pe față!

 

Una simplă și îmbufnată

Merge la baie de-ndată

Intră-n mașina de spălat

Căci c-o culoare albastră s-a pătat!

 

Odată ce a intrat

Cu o fantomă rosie s-a amestecat

Și din albastru îmbufnat

A ieșit un violet speriat!

 

Chipsuri la oră

Rad Gabriela, clasa a V-a

Am o profă care e cea mai bună

La ora ei copiii merg la tabla strună,

De multe ori cu ea nu facem nimic

Sriem doar titlul și atât!

Într-o zi oarecare

Profa noastră a ațipit

Un coleg a întrebat repejor

Dacă tot are are ceva de ronțăit

Poate să îl mănânce încetișor?

Șefa clasei nu l-a lăsat

Dar el nu a ascultat

Și când a deschis punguța

Toată clasa a sărit

Pe chipsurile cele bune de ronțăit

Și atunci profa s-a trezit!

 

Nutella

Ghender Giulia, clasa a VI-a

E o cremă de ciocolată

Şi e chiar delicioasă,

Ori cât aş mânca

Nu mă pot sătura!

 

E o cremă de alune

Care sunt chiar bune,

Şi ori cât aş căuta

Nu pot da de ea.

 

Mama o ascunde

Nu ştiu pe unde

Şi când dau de ea

Nu o mai pot lăsa.

 

Şi când borcanul am terminat

Plăcerea a încetat,

Iar la magazin

Prețul e un chin.

 

Purici pe-un picior

Bogadi Szilvia Elena, Cls. a VII-a

 

Un purice, doi purici, trei purici pe-un picior

Dansau toată ziua până-i apuca un dor:

Dor de mere, dor de pere, dor de dovleac

Portocaliu, mare, grăsan, apetisant și dolofan.

Pentru minciunită din el se făcea leac

Amar acru iute și vechi de-un an.

Puricii îl beau neîntrerupți și neîncetat.

Dar cel mai mult iubeau vinul (încălzit doar termic),

Făcut de ei: dansau pe struguri până era terminat

Chiar deși afară era grindină, caniculă, ninsoare, ploaie, sau și ger puternic.

Că doar când beau

Rozul în mov se transforma,

Iar unul și unul în animale feroce se prefăcea.

Și 1-n 8 și 9-n 4 vedeau

Așa că atunci când o sticlă de vin beau,

Ei de fapt se bucuraseră de 8 sticle – te păcăleau.

Și cerul în pământ se schimba,

Iar pământul în cer cu copaci gri.

Laolaltă toți puricii se jucau cu norii maronii

Dar și cu soarelele sau cu luna cea mai cea.

Aceștia sunt purecii, care, sper, te-au făcut să râzi în masive hohote,

Care nu trăiesc în grote,

Care doar ți-au spus povestea lor în… (sub controlul vinului)

Cu drag, purecii alcoolului!

 

Cuiul vieţii mele

Truță Diana, clasa a X-a

În următoarele versuri prezint

Tot ce fac. Și, jur! Nu mint!

Am să pun anunţ pe foaie:

"Viaţa mea-i bătută-n-cuie"

 

Ca să-ncepem treaba serioasă

Am să pun un cui pe masă

Şi în timp ce îl aprind

Mă gândesc ce spun, ce simt!

 

Ce-am simţit? Greu să explic

Fără ajutorul meu cel mic

Ce mă scoate din impas

Chiar de-i el mic, alb şi gras!

 

Finalul mi-a şoptit aseară

Că nu se-njoseşte s-apară

Lâng-un cui şi lângă mine

Şi citez acum în rime:

"Eu chiar am stimă de sine!"

Crăciunul

Buruczky Gianina, Clasa a V-a

Iarna de sărbători, creștinii se adună

La biserică să se roage împreună

Iar gospodinele pun pe masă

Mâncarea cea mai gustoasă.

 

În dimineața de Crăciun

Copiii merg cu sania pe derdeluș

În acest timp Moș Crăciun

Le pune sub brad ursuleți de pluș.

 

În inimile noastre se adună

Multă bucurie, nici urmă de ură,

Orice suflet de om trist,

Astăzi se schimbă, devine fericit!

 

Prima zi de Crăciun este cea mai înfloritoare

Sărbătoarea din an care,

Aduce a Domnului Naștere bucurie

Și a noului an sosire!

 

 

Vara

Gligor Daniela, Clasa a V-a

Stau pe-o banca şi mă uit la ploaie

Mă gândesc: "Ce n-aş da să fac o baie!

In apa albastră de la mare,

In valurile încălzite de soare.

 

De dimineaţă pe plajă soseam

Răsăritul soarelui îl admiram.

Stăteam pe nisipul fin

Şi simţeam vântul ce bătea lin.

 

Dar vara a plecat de mult,

Iar eu dezamăgită sunt.

Am petrecut clipe frumoase,

Iar acum primim doar ploi furtunoase.

 

Crăciunul

Vălan Cristina, Clasa a V-a

Uite, iarna a sosit

Afară ninge liniştit

Şi sărbătorile au venit,

Cu Crăciunul mult dorit!

 

De Crăciun,

Trebuie să fii bun,

Căci e Naşterea Domnului

Slavă Mântuitorului!

 

Dar vine şi Moş Crăciun

Este foarte darnic şi bun,

El aduce jucării

Mai ales pentru copii.

 

Iată, vin colindătorii

Pregătim melcişorii

Trebuie să-i răsplătim,

Haide să-i împărţim!

 

 

Povestiri

 

 

Visul animat

 

Groza Eduard, clasa a II-a

             Într-o zi mă uitam la desene animate. La un moment dat m-am supărat că Tom îl tot alerga pe Jerry. Am întins mâna și am intrat în desenul animat. M-am speriat când l-am văzut pe Spike.Credeam că mă va mușca, dar din contră, s-a împrietenit din prima cu mine. Eu i-am ordonat să îl prindă pe Tom. El a început să alerge după Tom. În fața lui a apărut un portal. Eu am sărit în el și am văzut un castel fermecat. Am intrat în castel, l-am văzut pe Scooby-Doo și pe Shaggy. Eu i-am rugat să mă ajute să îl prind pe Tom. Ei m-au ajutat. Am reușit să îl prindem pe Tom, și Jerry a fost foarte ferict.
       Eu am văzut din nou portalul. Am vrut să sar din nou în el dar nu am putut findcă m-am trezit în pat și am fost fericit. M-am dus să îi spun mamei și tatei dar nu m-au crezut . Au spus că iarăși am visat. Eu credeam și o să cred că a fost adevărat.

 

Eu şi peştişorul

 

Ianţoc Francesca, clasa a II -a A

 

Într-o zi de vară am fost să mă plimb pe malul Râului Mureş împreună cu prietena mea Roxi. Nu ştiu ce mi-a venit şi am băgat picioarele în apă. Deodată am simţit că mă pișcă ceva. Prietena mea Roxi a râs zicând că m-a mușcat un peşte. A rîs cu gura pînă la urechi:

- Ha! Ha! Ce amuzant. Te-a muşcat un peştişor mic cu ochii albaştri şi cu obrajii roşii.

- Nu-i amuzant, am zis eu suprată! Hai, te rog să o suni pe mama!Te rog să o suni, am zis eu, iarăşi şi m-am pus pe plâns. Nu-mi plac peştii cu ochii albaștri. Dacă o să mă transform şi eu într-un peşte?

- Mâine vom pleca la Sinaia iar tu o să fii peşte, te vom lua într-un borcan, a râs prietena mea!

Atunci ne-am distrat imaginându-ne ce fain o să fie!

 

 

                                               Unde au dispărut pisicuțele ?
 

Sarkoszi Maya, clasa a II-a

            Într-o zi pisicul meu, Pată, s-a pierdut prin casă. L-am căutat mult, dar era de negăsit. Noaptea îl auzeam şi nu ştiam unde era. Nu mai puteam să dormim. Pată era sub masa din bucătarie, căzuse într-o oală, iar peste oală era o pătură de culoare verde. A treia zi a dispărut altul pe nume Drăguţel. Când m-am dus în gradină să mă joc cu el, nu l-am găsit. L-am căutat toată ziua şi tot nu l-am găsit, dar se pare că era la găini. A patra zi a dispǎrut Negrişor. L-am cǎutat în casǎ şi la vecini. Nu l-am gǎsit nici unde. Mai târziu, când m-am dus sǎ-i dau de mâncare cǎţeluşei mele Cara, l-am gǎsit ascuns în butoiul cu boabe. Avea burtica plinǎ şi dormea.A cincea zi ia-o pe Suri de unde nu-i. În grǎdinǎ, de dupǎ o piatrǎ gri, a început sǎ se audǎ un mieunat mai ciudat. M-am dus repede sǎ vǎd ce se întâmplǎ. Am gǎsit-o jucându-se cu un şoricel. Ce tare m-am amuzat privindu-i! Erau tare drǎgǎlaşi.
        A şasea zi, în bradul din curtea noastrǎ era zarvǎ mare. O vrǎbiuţǎ îşi construia un cuib. Ea zbura de ici colo ca sǎ-şi adune diferite crenguţe, paie şi frunze. Tigrişor se piti în brad, aproape de locul unde îşi construia vrǎbiuţa cuibul, şi privea atent totul.A şaptea zi, familia mea şi cu mine ne pregǎteam pentru a merge într-o excursie la munte.
        În timp ce noi încǎrcam bagajele în maşinǎ, pisicuţele împreunǎ cu mama lor, Mia, s-au ascuns sub scaunele din faţǎ şi n-au mai scos nici un sunet. Am pornit spre munte. Când am ajuns mare ne-a fost surpriza sǎ vedem pisicuţele coborând una câte una din maşinǎ şi aşezându-se în faţa noastrǎ.
Acolo au urmat alte nǎzbâtii de-ale lor care mai de care, dar pe care vi le voi povesti data viitoare.

 

Blugii cei noi

Sabrina Camizuli, clasa a II-a

      Într-o zi m-am dus cu prietenii Alina și Paul mei în parc. Eu şi prietena mea, Alina, ne dădeam pe leagăn. Leagănul Alinei era şubred iar sub legăn era noroi. Ea s-a dat prea tare şi a căzut în noroi şi gata cu blugii noicare tocmai și îi cumpărase. Ne aşteptam să plângă, dar ea a râs. Apoi ne-am dus acasă la Alina. Mama Alinei i-a cumparat o nouă pereche de pantaloni. Acasă am mâncat supă iar, din neatenţie Alina şi-a scapat supa și pe pantaloni noi. De data asta am izbucnit toți în râs. Ne-am dus să ne jucăm cu păpușile ca să uităm de supărare.

 

Cu părinții la zăpadă

 

Bica Smaranda, clasa a II-a

           Eu împreună cu părinții mei am fost în vacanță la munte în Slovenia. Zona în care am fost este foarte frumoasă, și are pârtii multe. A nins mult cu fulgi mari. Am urcat cu telescaunul până pe vârful muntelui, iar peisajul care se deschidea în fața ochilor nostril îți tăia respirația. Brazii erau incărcați de zăpadă. Într-o zi am făcut o excursie în orășelul vecin, Tarvisio, care este în Italia. La întoarcere ne-am oprit sa vedem cea mai înaltă trambulină de sărituri cu schiurile din Planița.
         După câteva zile în care am schiat mult, într-o seară, am ieşit afară cu sanie. Părinții mei m-au dus cu sania și tata mă învârtea tare și am căzut de pe sanie cu fața în zăpadă. Mama m-a ridicat din zăpadă, iar după aceea eu cu tata ne-am dat cu sania de pe pârtie iar jos ne-am rostogolit şi am căzut în zăpadă. Am început să ne batem cu bulgări, iar după câteva minute l-am aruncat și pe tata în zăpadă. Nu ne-am lăsat până nu l-am bulgărit bine. Am râs mult și ne-am distrat, am căzut de multe ori de pe sanie, dar a fost frumos.Vacanța aceasta a fost minuată! Îmi doresc să mergem în cât mai multe vacanțe ca aceasta. Mi-a plăcut foarte mult.

 

Zăpadă şi râsete

 

Mariş Daria, clasa a III-a

 

             Era iarnă. Eu şi părinţii mei am plecat în vacanţă la Straja. Când am ajuns la pârtie, am căzut în zăpadă şi din această cauză, am rămas în urmă. Când am ajuns la pârtie, am urcat cu teleschiul şi am căzut pe pârtie. Nu am putut să îmi pun singură schiurile şi am coborât pe jos. Am băut o ciocolată caldă, fierbinte mai bine spus. De aceea am pus ciocolata în zăpadă şi tata a mai şi pus în ea zăpadă curată, pentru ca să o răcească. Am urcat din nou şi am coborât pe o pârtie specială cu colacul.
           Trebuia să ajungem la cabană şi tata ne-a propus să coborâm pe rând, cu bobul. Fratele meu a coborât primul iar mama a coborât pe jos. Tata a urcat bobul pentru mine până în vârful pârtiei şi a obosit. De aceea a vrut să mergem împreună. Ne-am urcat amândoi în bob şi ne-am dat drumul pe pârtie, eu conducând bobul. Mie mi s-a părut grozav, dar tata a fost ameţit când s-a coborât din bob. Ne-am aşezat în zăpadă şi am râs. A fost grozav!

 

Lupta temelor contra vacanței

Ţepeş - Onea Alexandra, Clasa a IV-a

 

          Anul trecut, în toamna lui 2013, prin noiembrie, s-a declanşat o luptă a temelor contra vacanţei. Oastea temelor era formată aşa: împăratul Temă, fiica sa prinţesa Caiet, generalii Mate, Română şi Germană. Apoi vin căpitanii de oaste: Gramatică, Calcul, Civică, Sprache şi Lesen. După ei este o întreagă populaţie de teme, temuţe şi temuşoare. Sfetnicul împăratului este Strafe (Pedeapsă).
          Peste tot se auzea: “ Umple călimara! Hei, îmi rupi stiloul! Calcul, totul e în regulă?” Împăratul Temă, e de mirare, încă dormea şi visa cum să învingă Vacanţa. Dar nici împărăteasa Vacanţa nu stătea cu mâinile în sân. Ea înălţa capcane, pregătea ostaşii şi verifica tabăra. Împăratul Temă, însă nu petrecea bine. Gândindu-se prea mult şi prea tare, picase din pat. Şi culmea, direct în cap! Şi se zvârcolea de parcă stătea pe ţepi! În schimb, Vacanţa se simţea minunat. Se tolănise într-un şezlong şi în timp ce bea un suc de portocale asculta muzică lină. Deodată, muzica fu întreruptă de trompete. Acestea anunţau lumea că începe războiul. Vacanţa îşi adună oştirea şi prezentă următorul discurs: “Dragi şi buni oşteni ! Iată a sosit clipa cea mare a cumplitei răzbunări contra temelor! Nu mă întrebaţi de ce căci vă spun: Temele (mai ales împăratul Temă şi groaznica prinţesă Caiet) au obosit bieţii elevi şi studenţi, uneori şi profesori. Prea multe teme! Contra lor dorim lupta! Să izbăvim ţara de teme! La luptă !”
          Şi atunci a început cea mai tare şi groaznică luptă ce aţi văzut-o ori auzit-o vreodată. Peste tot zburau arme şi proiectile de cerneală, inimioare, stele şi călimări. Pentru soldaţii temelor a fost ingrozitor fiindcă trebuiau să se uite în acelaşi timp pe unde calcă, deoarece pe jos erau capcane din plase mari care se închideau automat şi în sus pentru a se feri de proiectile şi la împăratul lor ca să-l păzească. Pentru oştenii Vacanţei lupta a fost uşoară. Ei aveau aliaţi trandafirii care îi ajutau şi îi slujeau. Lupta a durat până seara. Cand şi-au verificat prizonierii, împărăteasa Vacanţa îi avea pe prinţesa Caiet, împăratul Temă, generalul Mate şi doi oşteni temă iar temele aveau doar un trandafir care scăpă prin ochiurile plasei. Toţi oştenii Vacanţei stăteau liniştiţi în corturi şi îşi povesteau impresiile luptei. Prizonierii stăteau verzi de supărare în corturile lor. Până la urmă, prinţesa Inimă şi prinţul Stea, fiii împărătesei Vacanţa, se hotărâră să le dea drumul la prizonieri. De fapt, prinţul Stea începuse s-o îndrăgească pe prinţesa Caiet.
         La un an după război trompetele au sunat din nou. De data aceasta se vestea căsătoria prinţului Stea cu prinţesa Caiet. La acea nuntă, cei doi împăraţi au decis că se vor ajuta unul pe altul în treburile celor două împărăţii. Şi aşa au apărut orele de relaxare în timpul şcolii şi teme uşoare de vacanţă.

 

 

Înainte de ora 18

Codrin Raluca, clasa a VI

           Visam la o felie de pizza.Ma gândeam la caşcaval şi la şuncă. Of,gândul nu îmi zbura în altă parte. Pizza era acolo,în gândul meu. Se aude suneria. Era oare pizza? Oh nu. Era vecina. Gândul la pizza mă făcea tristă. Mi-a venit o idee. Să fac o pizza. Era bine, fiindcă îi făceam o surpriză mamei. Merg în bucatărie să iau incredientele. Cred că mi-a ieşit. O pun în cuptor cu gândul că peste 30 de minute mă duc să o scot. Pornesc televizorul şi pun pe muzică. Era ora 14:15.Trecuseră deja 15 minute. Mai un pic. Opresc televizorul şi merg afară să mă joc cu mingea. Eram distrată de jocul meu cu acel OZN care sărea. Mă uit la ceas, era ora 15. Oh nu, trecuseră mai mult de 30 de minute. Intru în casă, miroase a ars. Merg în bucătărie,cu gândul că pot să îmi salvez dorinţa. Era prea târziu ,se pare că dorinţa mea a ars odată cu timpul. Era fum în casă. Mama trebuia să vină.
          Din nou se aude soneria. Era vecina care a văzut fumul. Eram speriată. I-am spus că am lăsat geamul deschis şi a intrat fum de pe stradă.Vecina a plecat. Eu deschid geamurile si urc sus la etaj şi merg în camera mea.
          Peste o oră cobor. Afară ninge, iar în casa mea era zăpadă din cauza geamurilor deshise pentru a ieşi frumul. Mama trebuia să ajungă .Ce mă fac? Am luat lopata, dar zăpada era prea multă. Mama parcase maşina. Nu mai aveam timp. Intrase pe alee si a bătut la uşă. A intrat în casă și a rămas șocată de ceea ce am făcut. Am început să dau cu bulgări în mama ca să creadă că este o glumă. M-am ales cu o lopată albastră care am primit-o de la mama să curăţ zăpada pâna la ora 18!

 

La schi

Muscăliţă Cristian, clasa a IX-a

           Iarna trecută am fost la Arieşeni, cu mama, tata şi Bogdan fratele meu. Ne-am trezit dimineata am luat micul dejun, am schiat, şi după aceea ne-am plimbat.Seara, am facut un duş, ne-am uitat la televizor, şi m-am culcat. Ziua am făcut un film și l-am distribuit pe Facebook. Prietenii mei au văzut un filmuleţ pe Facebook mi-au spus întrebări, m-am simţit bine şi i-am invitat prietenii mei la schi.

 

Pătați

Iasmina Mironiuc, clasa a V-a

             Deși a trecut mult timp, îmi tot amintesc de o întâmplare. Era vară. M-am dus ca de obicei la Școala de Vară de la Galleria Arad. Ne-au adus micul dejun. El conținea: o pâine unsă cu gem și un pahar cu suc. După ce mănânc pâinea unsă cu gem, beau sucul. Cât încă beam sucul, un coleg spune o glumă haioasă. Atunci eu am râs și am împroșcat sucul pe ei.Celorlalți colegi le-a părut distractiv și au început să arunce unii pe ceilalți suc. Când a intrat învățătoarea ne-a spus să ne oprim, dar era prea târziu. Hainele noastre erau dejapătate. Învățătoarea s-a speriat și nu a știut ce să facă. A sunat toți părinții și le-a spus să vină să ne aducă haine de schimb. Dar părinții nu au putut veni, pentru că erau la serviciu.
      După multe sfaturi din toate părțile, doamnei i-a venit ideea să împrumute un feon. Ne-am uscat cu toții pe rând, dar pe haine au rămas petele de suc. Arătam de parcă am fi fost pictați. Aveam programat să plecăm la aeroport și nu puteam anula, așa că ne-am dus pătați.
        Pe drum toată lumea se uita la noi și se mira. Când am ajuns la aeroport am văzut un avion uriaș. Era de culoare albă cu pete roz. Avea pete asemănătoare cu ale noastre. Când a decolat avionul, un coleg a strigat: “ Uite-l pe fratele nostru, Marele Pată!”. Profesoara l-a rugat să înceteze, pentru că ne face de râs, dar și ea se abținea cu greu să nu râdă. Înainte de a pleca, un domn de la aeroport ne-a dat câte o plasă plină cu dulciuri. Doamna s-a sigurat că nu are nici o sticlă de suc. Când am ajuns acasă, mamei nu i-a picat tocmai bine costumul meu pătat. Am primit de la mama un săpun cu care și acum mă lupt din când în când să scot petele.