Împăratul a putut manifesta prin acel măr fermecat doar ceea ce se afla în interiorul său. Povestea mărului de aur

„Bogăția nu este ceea ce ai, ci ceea ce dai.”

    Acest citat reflectă într-un mod precis învățătura de bază a poveștii Mărul de aur, poveste audiată de preșcolarii de la Grădinița P.P. Nr. 22 Arad, mai exact cei din grupa fluturașilor și a florilor. Așa cum ne-a obișnuit deja, doamna prof. Manuela Codrean ne surprinde cu povești cu tâlc de fiecare dată, povești scurte dar atât de complexe, povești ce reușesc să depășească bariera timpului și să transmită copiilor valori ce nu se vor învechi.
    Prin contrastul „sărac” – „bogat” ce se referă la statutul din societate pe care personajele îl au în funcție de bunurile materiale avute, se transmite într-un mod ironic, am putea spune, că dacă tratăm cu superficialitate aceste concepte, riscăm să ne înșelăm singuri. Bogăția în întregul ei înțeles, este mult mai mult decât o suma relativ mare de bani. Pe lângă bunurile materiale necesare unui trai decent, adevărata bogăție pornește din interiorul omului. Din gânduri, emoții, obiceiuri și convingeri, fiecare își construiește propria lume, iar ceea ce el „seamănă” acolo, aceea „va și secera”.
     Cred că nu întâmplător personajul pozitiv al poveștii este reprezentat ca fiind tânăr „fecior” deoarece adesea vârsta fragedă, „copilul” este asociat cu puritatea sufletului, cu bunătatea. Pe de altă parte, cel care intră în conflict cu feciorul este împărat, experimentat am spune după acțiunea prin care își trimite omul de încredere să fure mărul de aur fără să mai îl ceară de frica unui foarte probabil refuz.
    Bunătatea băiatului nu este singura ce iese în evidență în această poveste. Mama acestuia, deși era o femeie săracă din punct de vedere financiar, era o comoară prin bunăvoința de care a dat dovadă față de o străină, valoare ce i-a transmis-o și fiului ei, în ciuda condițiilor de trai nu tocmai ușoare. De aici reiese importanța educației și mai ales a exemplului personal în formarea personalității umane.
    De asemenea, faptul că feciorul a primit un dar pentru a putea fi de mare folos oamenilor, urmând ca aceștia să-l răsplătească și mai ales modul în care acesta a gestionat situația, fără să abuzeze de puterea primită ne arată de fapt caracterul, „bogăția” cea mai de preț a unui om, adică cea interioară. Pe de altă parte, deși era împărat, fără lipsuri de natură materială, acesta a luat prin forță în posesia lui instrumentul primit de băiat pentru a îndrepta beneficiile materiale venite odată cu acesta în folos propriu. Doar că aici ne uimește povestea. Împăratul a putut manifesta prin acel măr fermecat doar ceea ce se afla în interiorul său. Intențiile lui nu corespundeau cu scopul pentru care băiatul a primit mărul. Așa că, în final acesta a reajuns în posesia feciorului pentru a fi folosit în mod corect, împăratul învățând și el o lecție prețioasă.
     Cred că multiplele învățături pe care copiii din grupa florilor și a fluturașilor au avut șansa să le „culeagă” din audierea poveștii Mărul de aur se reflectă foarte bine în citatul „Bogăția nu este ceea ce ai, ci ceea ce dai.” Ei au exprimat asta prin lucrările lor ce au fost realizate pe baza acestei minunate povești, lucrând pe grupe sau individual, îndrumați la grupa fluturașilor de prof. în înv. preșc. Bălaj Alina Andreea și ed. Curac Marinela, iar la grupa florilor de prof. în înv. preșc. Zaha Marcela.

Povestea o puteți asculta aici:Marul de aur

Educatoare Curac Marinela, Grădinița PP Nr. 22, Arad.