CERAMICA DE LEHECENI- drumul de la bucata de lut, la vasul care prinde viață

Olăritul este unul din meşteşugurile tradiţionale ale ţării noastre, care se bucură şi astăzi de preţuire, în mentalitatea populară, simpla modelare a lutului fiind asociată cu însăşi creaţia divină: “Domnul Dumnezeu a plămădit pe om din țărâna pământului și a suflat în nările lui suflare de viață și s-a făcut omul ființă vie”(Geneza 2:7).

Omul primordial era doar o bucată de lut însufleţită, iar numele său, Adam, provine de la termenul ebraic adamah, care înseamnă pământ roşu. Vasele de lut sunt ele însele reflectări ale universului uman, cu formele şi culorile sale, transpuse stilizat în lutul moale. Cele mai interesante poveşti despre olărit, le pot istorisi chiar cei care au preluat secretele acestui meșteșug de la strămoșii lor și au reușit să le ducă mai departe, făcând din olărit o adevărată artă.

Ceramica roșie doar în Leheceni

Olăritul se mai practică în județul Bihor doar în zona Vadu Crişului (ceramica albă) şi în satul Leheceni (ceramica roşie). Proprietăţile specifice lutului din zona Vadu Crişului –Şuncuiuş fac ca prin ardere să rezulte o ceramică albă, unică în Europa. Vadu Crişului a fost unul din cele mai mari centre de olărit din judeţ, dar în prezent doar trei familii mai practică acest meşteşug. Ceramica roşie (cărămizie) este o ceramică de origine romană. Cele mai importante centre de olărit erau la Sălişte de Vaşcău, Criştiorul de Jos, Cărpinet, Leheceni, Leleşti, dar în prezent, acest meșteșug se mai practică doar în satul Leheceni. Satul Leheceni din comuna Cărpinet este situat la 94 km sud-est de Oradea și este cunoscut ca un centru de ceramică roşie, unde şi în zilele noastre se confecționează o mare diversitate de piese tradiţionale, dintre care se remarcă blidele de Leheceni, bogat și rafinat decorate. În atelierele olarilor se pot urmări fazele de lucru ale meșteșugului, modul în care aceștia preiau, păstrează și îmbogățesc tradiția locală. Măiestria talentaților meșteri olari de aici trezește o justificată admirație.

Jumătate de mileniu vechime

Ceramica de Leheceni are o vechime de peste 500 de ani și este în principal ceramic utilitară care era folosită în gospodărie pentru gătit și păstrarea anumitor produse (oale pentru sarmale, farfurii, ulcioare pentru apă, oale de lapte, strecurătoare, vase pentru ulei, cratițe). În anul 1803, în Leheceni erau 60 de cuptoare de ars ceramica. În jurul anului 1900, geograful austriac Adolf Schmidt, scria următoarele: “În Leheceni şi Sălişte fiecare a doua casă are cuptor de ars oale. Din Valea Crişului ies afară sute de care încărcate cu tot felul de produse meşteşugăreşti, îndreptându-se către târgurile din regiune, dar în primul rând spre Banat. Un rol principal îl au ulcioarele de apă: formele lor frumoase surprind pe orice călător.Unele amintesc de-a dreptul de cele antice şi, involuntar, nu poţi scăpa de gândul că între rămăşiţele de obiecte romane, în care românii sunt foarte bogaţi, aparţine şi acest sortiment de forme care, la timpul său, era propriu într-un grad înalt olăriei italice, antice. ”Conform unui studiu din anul 1952, în satul Cărpinet, erau 30 de olari, pe când în Leheceni erau doar 25 de familii care nu practicau olăritul. Deoarece activitatea de olărit nu era una permanentă, meșterii au păstrat vechile tehnici și tehnologii de confecționare a vaselor ceramice în cadrul unui procedeu complex, care necesită respectarea unor etape bine stabilite.

Transformarea unui bulgăre de lut

Argila din care sunt confecționate vasele este extrasă de la doi metri adâncime doar din anumite zone, după care aceasta se lasă la ”dospit”, vreme de câteva săptămâni sub cerul liber. În cadrul acestui proces de dospire, argila este mărunțită și udată cu apă la un anumit interval de timp, iar mai apoi este tăiată în bucăți mari și este bătută cu un mai și frământată cu mâinile. Deși relativ simplă ca și tehnică, această operație este una foarte importantă, de ea depinzând plasticitatea pastei. O etapă următoare este cea de curățare a pastei de impurități, lucru care asigură o coacere uniformă a vaselor. După refacerea bulgărilor urmează a douabatere şi frământare şi o scurtă perioadă de dospire. Procesul tehnologic este urmat de formarea vasului, etapă care dă măsura măiestriei meşterului olar. Bulgărul de lut înmuiat pe care olarul îl aşează pe roata de lemn ce o acţionează cu piciorul, este modelat de acesta în vase de diferite forme și dimensiuni pe care meșterii le pun la uscat la umbră, pe rafturi. După ce vasele s-au uscat, urmează o altă etapă importantă: ornamentarea. După împodobirea vaselor cu ornamente de mare tradiție – spirala, roata și creasta, vasele sunt clădite într-un cuptor special, care asigura arderea acestora la o temperatură de 900 – 1000°C pentru aproximativ 10 – 12 ore. În acest mod, vasele se purifică și ajung la forma lor finală având o rezistență mai mare în timp. La fel ca prelucrarea varului şi tot graţie dezvoltării tehnicii şi industriei, olăritul stă şi el sub permanenta ameninţare a dispariţiei. Centrele de ceramică din ţară, care mai sunt active astăzi, merită vizitate, iar olarii, credincioşi lutului, trebuie încurajaţi şi susţinuţi. Cred că numai ceea ce au creat şi ne-au lăsat strămoşii noştri ne reprezintă, sunt lucruri cu care eu unul mă identific şi pe care vreau să le dau mai departe.

Prof. Raul Bocșe, director Palatul Copiilor Arad

Nota editorului

Născut într-o familie de olari dintr-un sat cunoscut pentru practicarea acestui meşteşug, Raul Bocşe este unul dintre puţinii tineri care au ales să continue tradiţia. Primul său contact cu roata olarului l-a avut în jurul vârstei de 6 ani, datorită bunicului său care practica această meserie în casă. Pasionat de meşteşug, a continuat să lucreze şi, mai mult, a făcut studii în domeniu, atât la liceu în Beiuş cât şi la Facultatea de Arte Vizuale din Oradea.A participat la numeroase expoziții si târguri de profil atât în țară cât și peste hotare. Realizează în special obiecte tradiţionale, dar are şi creaţii proprii, inspirate din arta populară. Foloseşte motive specifice zonei şi mai ales satului Leheceni (cârcelul, spirala, creasta de cocoş).  

Produse realizate: blide pentru mâncare; oluri - ulcioare cu gât îngust, care pãstreazã foarte bine apa rece; oale de sarmale;hârboaice - oale cu sau fără toartă pentru mâncare,lapte și decor; cante pentru apă; strecurãtoare; suporturi pentru lumânări; vase decorative şi pentru flori; plăci decorative de faianţă/gresie, realizate manual, figurine reprezentând personaje.